Cum a ajuns pe tron primul ţar al Rusiei, Ivan cel Groaznic, personajul care a îngrozit o ţară întreagă

Ivan a fost fiul mult aşteptat al Marelui Cneaz al Moscovei, Vasili. S-a născut la 25 august 1530 când tatăl său avea 51 de ani. După doi ani, mama sa, Elena, aduce pe lume al doilea fiu, Iuri, iar după 3 ani, Marele Cneaz aflat pe moarte dictează testamentul definitiv: îl desemnează la tron pe fiul său Ivan care are aproape 3 ani, punându-l până la vârsta de 15 ani sub tutela mamei sale, Elena, şi a boierilor. La scurt timp după aceea, după o domnie de 29 de ani, Vasili al III-lea moare. Mama lui Ivan, Elena Glinskaia, moare şi ea în 1538, probabil otrăvită.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Între boier încep lupte crâncene pentru tron, care au fost însoţite de acte de o cruzime deosebită. Rămas orfan, în faţa boierilor care se luptau pentru putere, Ivan se temea pentru viaţa sa. În timp ce boierii conduceau ţara, Ivan şi fratele său erau bătuţi, înfometaţi şi neglijaţi. Ivan îşi găseşte o distracţie în aruncarea animalelor mici de pe acoperişurile palatelor şi asistă în continuare la adevărate lecţii de cruzime şi viclenie. Acestea probabil au fost lecţiile pe care le-a învăţat Ivan şi pe care le-a aplicat mai târziu.

La vârsta de 13 ani, când devine conştient de autoritatea lui, Ivan se răzbună, iar astfel, la data de 29 decembrie 1543, dă ordin să fie prins boierul Andrei Suiski şi este lăsat să fie sfâşiat de câinii de vânătoare înfometaţi.

Domnia lui Ivan a fost marcată de o violentă paranoia. Când Ivan a suspectat un nobil că doreşte să îi ia tronul, el l-a îmbrăcat ca pe un rege, l-a aşezat pe tron, iar apoi l-a eviscerat. Ivan a înfiinţat o unitate specială de poliţie, care avea capete de câini agăţate de şeile cailor. Cei care făceau parte din această unitate puteau ucide pe oricine, în orice moment, în public.

Ivan, primul cneaz moscovit care s-a autointitulat “Ţar”, a fost descendentul primului conducător al Rusiei, Ruric, primul conducător care a reuşit constituirea unui stat al slavilor răsăriteni. Cu singurul moştenitor al tronului înlăturat, Rusia a fost cuprinsă de haos după moartea lui Ivan, la 28 martie 1584.

În cele din urmă, boierii au început să caute o familie nobiliară care ar putea conduce naţiunea. Prin urmare, la data de 21 februarie 1613, Adunarea Naţională l-a ales în unanimitate Ţar al Rusiei pe Mihail Romanov (1613-1645).

Sursa: redescoperaistoria.ro, wikipedia.org

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 ianuarie:

27 î.Hr. – Octavianus a primit titulatura sacrală de Augustus, adoptând-o, în acelaşi timp, pe cea de Imperator Caesar Augustus divi filius;

1547 – Ivan cel Groaznic a fost încoronat ţar al Rusiei;

1556 – Filip al II-lea devine rege al Spaniei;

1605 – Prima ediţie a El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes este publicată la Madrid, Spania;

1632 – Are loc şedinţa de anatomie ţinută la Amsterdam, între breasla chirurgilor; corpul este al unui criminal executat prin spânzurare (Adriaan Adriaanszoon, sub pseudonimul de Aris Kindt). Rembrandt va picta în acelaşi an Ora de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp;

1885 – Apare noul organ de presă junimist România liberă, ce reflectă grupul junimist intrat în Camere la alegerile din noiembrie 1884;

1920 – Intră în vigoare un amendament la Constituţia SUA care interzice fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice (Legea prohibiţiei), în vigoare până la 5 decembrie 1933;

1945 – În urma Convenţiei de Armistiţiu, care stabilea, la articolul 11, reparaţiile de război datorate de România Uniunii Sovietice (300 de milioane de dolari), s-a semnat Convenţia economică asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România Uniunii Sovietice prin operaţiunile militare şi ocuparea teritoriului sovietic;

1969 – Studentul ceh Jan Palach în vârstă de 20 de ani îşi dă foc, la Praga, lângă clădirea Muzeului Naţional, pentru a protesta împotriva invaziei armatei sovietice (n. 1948);

2006 – Ellen Johnson Sirleaf depune jurământul ca noul preşedinte al Liberiei. Ea devine prima femeie din Africa aleasă ca şef al statului.